Sus în naltul Ceriului
Sus în naltul Ceriului
Sus în naltul Ceriului
La porţile Raiului
Este-un pom mare-nflorit
Cu petale aurit.
Sub pom şade Dumnezeu
Judecând pe robul Său.
Ştii tu, Adame, ce ţi-am spus
Când în Rai Eu te-am adus?
Din toţi pomii să mănânci
De unul să nu te-atingi.
Dar tu nu M-ai ascultat
Şi din pom tu ai mâncat.
Pentru tine, moş Adame,
Mi-or bătut piroane-n palme.
În palme şi în călcâie
Mila Domnului să fie !
În palme şi în călcâie
Ca să-ţi spăl păcatul ţâie!
Şi-am suit pe Crucea Mea
Şi-n Mormânt de piatră grea,
Dar şi când am înviat,
Iadul s-o cutremurat...
Jos în burta iadului,
În văpaia focului
Sfărâmat-am zece porţi
Pentru tine şi cei morţi.
Şi-am urcat la Cer cu voi
Să vă dau Raiu-napoi,
Dar oamenii n-or aflat,
Binele n-or căutat.
Dar oamenii n-or crezut,
Răi or fost, răi s-or făcut.
Şi când lumea s-o găta,
Am să Mă scobor în ea
S-o judec, s-o cumpănesc,
Raiul să i-l dăruiesc.
Raiul cel dintru-nceput
Unde-ai fost şi tu demult,
Raiul cel din veşnicie,
Mila Domnului să fie!
Chitară:
gama RE:
RE—LA
SOL—LA—RE
RE—LA
SOL—LA—RE
gama SOL:
SOL—RE
DO—RE—SOL
SOL—RE
DO—RE—SOL
gama DO:
DO—SOL
FA—SOL—DO
DO—SOL
FA—SOL—DO